Franţa este cea mai mare ţară din Europa de Vest, având 547.020 Km² şi a 37-a cea mai mare din lume; în acelaşi timp, este de fapt puţin mai mică decât Texasul. Deşi de două ori mai mare decât Marea Britanie, are aproape aceeaşi populaţie - 60 de milioane de locuitori.

Este o ţară preponderent rurală: 56% din teritoriu este ocupat de gospodării, iar 25% de păduri. Agricultură, cea mai dezvoltată industrie a ţării, a fost descrisă că fiind combustibilul verde al Franţei.

De departe, Franţa deţine cea mai mare întindere cultivabilă şi cel mai mare potenţial agricol din Uniunea Europeană.

Marile oraşe sunt puţine şi la mare distanţă unele de altele.

Parisul este cel mai mare, cu o populaţie de 2,1 milioane de locuitori, urmat de Lyon (1,3 milioane de locuitori) şi Marsilia (1,1 milioane de locuitori) - toate fiind oraşe mici, conform standardelor europene.


Mâncare şi băutură:

GASTRONOMIA, SAU ARTA DE A MÂNCA ŞI DE A BEA BINE, ESTE MAI MULT DECÂT O SIMPLĂ activitate de petrecere a timpului liber: într-o ţară în care populaţia îşi cheltuieşte mare parte din venit pe plăcerile culinare, mâncarea este un mod de viaţă.

Diversitatea regional-gastronomică a Franţei este probabil mai mare decât a oricărei alte ţări. La un moment dat, Charles de Gaulle a remarcat exasperat: "Cum poate cinevasă guverneze o ţară care produce 265 de sortimente diferite de brânză?" - remarcă devenită celebră. (Oficial, numărul lor se apropie de 400).

Plăcerea culinară a francezilor este cea mai vizibilă la magazinele stradale. Pentru un vizitator, un tur al magazinelor franţuzeşti este un stagiu de formare privindnatură societăţii galice.

Restaurantele sunt foarte deosebite unele de altele. Cele mai simple, sunt mici, nişte afaceri de familie oferind un stil culinar casnic, cu brânzeturi locale şi deserturicumpărate probabil de la patiseria locală. Vinul este la carafă şi câteva sortimente la sticlă.

Apoi urmează braseriile, restaurantele ce servesc menu limitat la orice ora din zi şi adesea chiar noaptea târziu. Berea rămâne de baza (braserie înseamnă berărie), anumite braserii oferind o mare varietate de beri. Felurile tipice de mâncare sunt: steak pommes frites (adesea considerată mâncare naţională a Franţei), estouffade de boeuf şi blanquette de veau, precum şi aperitive reci de brânzeturi şi carne.

Cele mai distinse sunt restaurantele de top ce oferă clasică haute cuisine (acest tip de bucătărie este bucătăria profesională a bucătarilor-şef cu cea mai înaltapregătire/cu mai multe stele Michelin, precum Guy Savoy şi Alain Ducasse) într-o prezentare rafinată. Preţurile sunt mari, însă adesea există un meniu cu preţ fix, maiales la prânz care, în mod surprinzător, are un preţ bun.

Iar apoi cafenelele, la fel de franţuzeşti că şi bagheta, cu acele vitrine prin care să observi viaţă de zi cu zi. Niciun sat nu este întreg fără o cafenea.

Cafenelele de pe marginea drumului sunt pentru a sorbi cafele, a mânca ceva uşor şi a privi lumea care trece.

" /> FRANTA :: RECREATION

FRANTA

Franţa este cea mai mare ţară din Europa de Vest, având 547.020 Km² şi a 37-a cea mai mare din lume; în acelaşi timp, este de fapt puţin mai mică decât Texasul. Deşi de două ori mai mare decât Marea Britanie, are aproape aceeaşi populaţie - 60 de milioane de locuitori.

Este o ţară preponderent rurală: 56% din teritoriu este ocupat de gospodării, iar 25% de păduri. Agricultură, cea mai dezvoltată industrie a ţării, a fost descrisă că fiind combustibilul verde al Franţei.

De departe, Franţa deţine cea mai mare întindere cultivabilă şi cel mai mare potenţial agricol din Uniunea Europeană.

Marile oraşe sunt puţine şi la mare distanţă unele de altele.

Parisul este cel mai mare, cu o populaţie de 2,1 milioane de locuitori, urmat de Lyon (1,3 milioane de locuitori) şi Marsilia (1,1 milioane de locuitori) - toate fiind oraşe mici, conform standardelor europene.


Mâncare şi băutură:

GASTRONOMIA, SAU ARTA DE A MÂNCA ŞI DE A BEA BINE, ESTE MAI MULT DECÂT O SIMPLĂ activitate de petrecere a timpului liber: într-o ţară în care populaţia îşi cheltuieşte mare parte din venit pe plăcerile culinare, mâncarea este un mod de viaţă.

Diversitatea regional-gastronomică a Franţei este probabil mai mare decât a oricărei alte ţări. La un moment dat, Charles de Gaulle a remarcat exasperat: "Cum poate cinevasă guverneze o ţară care produce 265 de sortimente diferite de brânză?" - remarcă devenită celebră. (Oficial, numărul lor se apropie de 400).

Plăcerea culinară a francezilor este cea mai vizibilă la magazinele stradale. Pentru un vizitator, un tur al magazinelor franţuzeşti este un stagiu de formare privindnatură societăţii galice.

Restaurantele sunt foarte deosebite unele de altele. Cele mai simple, sunt mici, nişte afaceri de familie oferind un stil culinar casnic, cu brânzeturi locale şi deserturicumpărate probabil de la patiseria locală. Vinul este la carafă şi câteva sortimente la sticlă.

Apoi urmează braseriile, restaurantele ce servesc menu limitat la orice ora din zi şi adesea chiar noaptea târziu. Berea rămâne de baza (braserie înseamnă berărie), anumite braserii oferind o mare varietate de beri. Felurile tipice de mâncare sunt: steak pommes frites (adesea considerată mâncare naţională a Franţei), estouffade de boeuf şi blanquette de veau, precum şi aperitive reci de brânzeturi şi carne.

Cele mai distinse sunt restaurantele de top ce oferă clasică haute cuisine (acest tip de bucătărie este bucătăria profesională a bucătarilor-şef cu cea mai înaltapregătire/cu mai multe stele Michelin, precum Guy Savoy şi Alain Ducasse) într-o prezentare rafinată. Preţurile sunt mari, însă adesea există un meniu cu preţ fix, maiales la prânz care, în mod surprinzător, are un preţ bun.

Iar apoi cafenelele, la fel de franţuzeşti că şi bagheta, cu acele vitrine prin care să observi viaţă de zi cu zi. Niciun sat nu este întreg fără o cafenea.

Cafenelele de pe marginea drumului sunt pentru a sorbi cafele, a mânca ceva uşor şi a privi lumea care trece.

Oferte sejur

PARIS - 1 hoteluri